mucoitină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUCOITÍNĂ, mucoitine, s. f. Component al mucinei, obținut prin hidroliza acesteia. [
Pr.:
-co-i-] – Din
fr. mucoïtine.mucoitină (Dicționar de neologisme, 1986)MUCOITÍNĂ s.f. (
Biol.) Component al mucinei, obținut prin hidroliza acesteia. [Pron.
-co-i-. / < fr.
mucoïtine].
mucoitină (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mucoitínă (-co-i-) s. f.,
g.-d. art. mucoitínei; pl. mucoitíne