muciorniță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MUCIÓRNIȚĂ s. f. Nămol rău mirositor care se găsește pe fundul lacurilor și al mlaștinilor, provenit din putrefacția plantelor acvatice plutitoare. –
Et. nec.muciorniță (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))MUCIÓRNIȚĂ, muciornițe, s. f. Nămol rău mirositor care se găsește pe fundul lacurilor și al mlaștinilor.
muciorniță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)muciórniță (-cior-) s. f.,
g.-d. art. muciórniței