moțăială(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MOȚĂIÁLĂ,moțăieli, s. f. Faptul de a moțăi; moțăit, moțăitură. – Moțăi + suf. -eală.
moțăială(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) moțăiálă s. f., g.-d. art. moțăiélii; pl. moțăiéli