moșmoană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOȘMOÁNĂ1, moșmoane, s. f. Fructul comestibil al moșmonului, aproape sferic, moale, suculent și cu gust dulce-acrișor. – Din
tc. mușmula.moșmoană (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOȘMOÁNĂ2, moșmoane, s. f. 1. (La
pl.; în superstiții) Vrăji, descântece, farmece;
p. ext. obiecte folosite în astfel de practici.
2. Epitet pentru un om moale, nehotărât, molâu. – Din
moșmoni (derivat regresiv).
moșmoană (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)moșmoánă1,
moșmoáne, s.f. (pop.)
1. fruct comestibil al moșmonului.
2. varietate de prune.
moșmoană (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moșmoánă (fruct, om molâu)
s. f.,
g.-d. art. moșmoánei; pl. moșmoáne