moșierime (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOȘIERÍME s. f. Categorie socială formată din marii proprietari funciari. [
Pr.:
-și-e-] –
Moșier +
suf. -ime.moșierime (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moșieríme (-și-e-) s. f.,
g.-d. art. moșierímii; pl. moșierími