moscat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOSCÁT, -Ă, moscați, -te, adj. Cu miros de mosc; parfumat cu mosc. ◊
Bou moscat = mamifer răspândit în Groenlanda și în regiunile arctice ale Americii, intermediar între oi și vitele cornute, asemănător cu boul, cu corpul acoperit cu păr des și lung, a cărui carne miroase a mosc (
2)
(Ovibos moschatus). –
Mosc +
suf. -at.moscat (Marele dicționar de neologisme, 2000)MOSCÁT, -Ă adj. cu miros de mosc. ♦ bou ~ = mamifer nordic care întrunește caracteristicile berbecului și cele ale boului: coarne scurte și lăsate în jos, părul lung și des, copita lată și a cărui carne miroase a mosc. (< lat.
/bos/ moschatus)
moscat (Dicționaru limbii românești, 1939)moscát, -ă adj. (ngr.
moshátos. V.
mușcat). Care miroase a mosc, a tămîĭe, a busuĭoc saŭ a ceva apropiat de aceste mirosurĭ:
poamă moscată.moscat (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MOSCÁT, -Ă (‹
mosc)
adj. Cu miros de mosc. ◊
Bou m. = gen de mamifer nordic, intermediar ca aspect între oi și vitele cornute, cu corpul lung de
c. 2,5 m și înalt de 1,5 m, acoperit cu păr des, cu fire lungi până la 70 cm (
Ovibos). Trăiește în regiunile arctice ale Americii de Nord și în Groelanda.
moscat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moscát (rar)
adj. m.,
pl. moscáți; f. moscátă, pl. moscáte