morăreasă(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MORĂREÁSĂ,morărese, s. f. Morăriță. – Morar + suf. -easă.
morăreasă(Dicționaru limbii românești, 1939) morăreásă f., pl. ese, și -íță f., pl. e. Nevastă de morar.
morăreasă(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) morăreásă s. f., g.-d. art. morărései; pl. morărése