morvă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MÓRVĂ, morve, s. f. Boală contagioasă la cai sau la alte animale, caracterizată prin ulcerații pe mucoasa nazală, pe piele și pe alte organe, și care se poate transmite și la om, fiind mortală; răpciugă. – Din
fr. morve.morvă (Dicționar de neologisme, 1986)MÓRVĂ s.f. Boală contagioasă (la cai), care se manifestă prin ulcerații pe mucoasa nazală, respirație grea etc.; (
pop.) răpciugă. [< fr.
morve].
morvă (Marele dicționar de neologisme, 2000)MÓRVĂ s. f. boală contagioasă (la cai), care se manifestă prin ulcerații pe mucoasa nazală, respirație grea etc.; răpciugă. (< fr.
morve)
morvă (Dicționaru limbii românești, 1939)*mórvă f., pl.
e (fr.
morve).
Barb. Răpcĭugă.
morvă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mórvă s. f.,
g.-d. art. mórvei; pl. mórve