moroșan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOROȘÁN, -Ă, moroșeni, -e, s. m. și
f. (
Reg.) Maramureșean. –
Cf. maramureșean.moroșan (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))MOROȘÁN, -Ă, moroșani, -e, s. m. și
f. (
Reg.) Maramureșean.
moroșan (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)moroșán, moroșeni, s.m. – Nume colectiv al locuitorilor din Țara Maramureșului: „După pui de moroșean / Să nu dai cu bolovan„. Apelativ înregistrat în satele de pe valea Marei, respectiv în Săpânța, Rona de Jos și Ieud. Pe valea Izei și Vișeului, localnicii spun maramureșan. – Cf. mureșan, din Mureș (< Maris, Marisos).
moroșan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moroșán (
reg.)
s. m.,
pl. moroșéni