morfolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORFOLÍT, -Ă, morfoliți, -te, adj. 1. (Despre vorbe) Îngăimat, nedeslușit.
2. (Despre obiecte) Terfelit, stricat. –
V. morfoli.morfolit (Dicționaru limbii românești, 1939)morfolít, -ă adj.
Vest. Prost îmbrăcat, murdar:
femeĭe morfolită.