morfogeneză (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORFOGENÉZĂ s. f. 1. Proces de formare a structurilor morfologice ale organismelor.
2. Ramură a geomorfologiei care studiază originea formelor de relief; morfogenie. – Din
fr. morphogenèse.morfogeneză (Dicționar de neologisme, 1986)MORFOGENÉZĂ s.f. 1. Dezvoltarea configurației morfologice a organismelor în cursul ontogeniei.
2. Formarea profilului solului sub acțiunea factorilor naturali.
3. Ramură a geomorfologiei care se ocupă cu studiul originii formelor de relief; morfogenie. [< fr.
morphogenèse, cf. gr.
morphe – formă,
genesis – naștere].
morfogeneză (Marele dicționar de neologisme, 2000)MORFOGENÉZĂ s. f. 1. dezvoltare a configurației morfologice a organismelor în cursul ontogeniei. 2. formare a profilului solului sub acțiunea factorilor naturali. 3. ramură a geomorfologiei care studiază originea formelor de relief; morfogenie. (< fr.
morphogenèse)
morfogeneză (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)morfogenéză s. f.,
g.-d. art. morfogenézei