morăriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MORĂRÍȚĂ, morărițe, s. f. 1. Soție de morar; stăpâna unei mori; morăreasă.
2. (La
sg. art.;
reg.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. –
Morar +
suf. -iță.morăriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)morăríță s. f.,
g.-d. art. morăríței; pl. morăríțe