monitoring (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MONITÓRING s. n. 1. (med.) ansamblu de metode de supraveghere, control și analiză imediată a datelor psihopatologice; monitorizare. 2. dispozitiv care permite, într-un amplificator, a compara înregistrarea pe magnetofon cu cea originală. (< engl. monitoring)