momițoi(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) MOMIȚÓI,momițoi, s. m. (Reg.) Augmentativ al lui momiță; masculul maimuței. – Momiță3 + suf. -oi.
momițoĭ(Dicționaru limbii românești, 1939) momițóĭ, V. maĭmuțoĭ.
momițoi(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) momițói (maimuțoi) (reg.) s. m., pl. momițói, art. momițóii