moldovean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav.
2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (
1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav. –
Moldova (
n. pr.) +
suf. -ean.moldovean (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)moldoveán (moldovéni), s. m. – Locuitor din Moldova. –
Var. (
Mold.)
moldovan, (ironic)
șoldovean. De la
Moldova. –
Der. moldoveancă, s. f.;
moldovenesc, adj.;
moldovenește, adv.;
moldovenie, s. f. (dialectul moldovenesc);
moldovenism, s. n. (particularitate lingvistică din Moldova; patriotism local moldovenesc).
moldovean (Dicționaru limbii românești, 1939)moldoveán, -că s., pl.
enĭ, ence. Locuitor din Moldova. – Ca adj.
-ean, -eană e răŭ zis îld.
moldovenesc. – În Mold. se zice
moldovan, -că, pl. tot
enĭ, ence.moldovean (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MOLDOVEÁN, -Ă (‹
n. pr. Moldova)
s. m. și
f.,
adj. 1. S. m. și
f. Persoană din Moldova sau originară de acolo.
2. Adj. Moldovenesc.
moldovean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moldoveán adj. m.,
s. m.,
pl. moldovéni; adj. f. moldoveánă, pl. moldovéne