moiște(Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)) MÓIȘTE s. f. (Rar) Moină (1). – Din *moi (< lat. *mollius) + suf. -iște.
moiște(Dicționaru limbii românești, 1939) moíște f. (d. a se muĭa). Trans. Moĭnă (timp).