modenatură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MODENATÚRĂ, modenaturi, s. f. Proporția și forma diferitelor profiluri care decorează un element de arhitectură; ansamblul mulurilor unei construcții. – Din
fr. modénature.modenatură (Dicționar de neologisme, 1986)MODENATÚRĂ s.f. (
Arhit.) Proporția și profilul mulurilor unei cornișe. [Var.
modanatură s.f. / cf. fr.
modénature, it.
modanatura].
modenatură (Marele dicționar de neologisme, 2000)MODENATÚRĂ s. f. (arhit.) proporția și profilul mulurilor specifice unui ordin arhitectonic. (< fr.
modénature)
modenatură (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)modenatúră s. f.,
g.-d. art. modenatúrii; pl. modenatúri