moșică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MOȘÍCĂ, moșici, s. f. Diminutiv al lui
moașă. ♦ Bunică;
p. ext. femeie bătrână, băbuță. –
Moașă +
suf. -ică.moșică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)moșícă (
reg.)
s. f.,
g.-d. art. moșícii/moșíchii; pl. moșíci