mlădios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MLĂDIÓS, -OÁSĂ, mlădioși, -oase, adj. 1. Care se îndoaie cu ușurință (fără să se frângă); flexibil, elastic; mlădiat.
2. (Despre ființe, despre corpul lor sau despre parți ale corpului lor) Suplu, zvelt, elastic; cu mișcări grațioase; mlădiu.
3. Fig. (Despre oameni, despre caracterul lor etc.) Care cedează, care se adaptează ușor: maleabil, conciliant.
4. Fig. (Despre sunete, voce etc.) Cu inflexiuni plăcute; melodios, armonios. [
Pr.:
-di-os] –
Mlădia +
suf. -os.mlădios (Dicționaru limbii românești, 1939)mlădiós, -oásă adj. (d.
mlădiez). Flexibil, care se îndoaĭe ușor:
trestia e flexibilă. Fig. Ager, ușor:
corp mlădios. Dócil, supus:
copilu e mlădios. Maleabil, fără scrúpule:
conștiință mlădioasă.mlădios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mlădiós (-di-os) adj. m.,
pl. mlădióși; f. mlădioásă, pl. mlădioásemlădios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mlădios a.
1. care se îndoaie lesne (ca mlada), flexibil;
2. fig. supus, împăcăcios.