mixaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MIXÁJ, mixaje, s. n. Suprapunere pe aceeași pistă sonoră a tuturor elementelor auditive ale unui film. – Din
fr. mixage.mixaj (Dicționar de neologisme, 1986)MIXÁJ s.n. Înregistrare simultană pe bandă sonoră a unui film a diverselor sunete (vorbirea actorilor, muzica etc.). ♦ (
p. ext.) Amestec de orice natură. [< fr.
mixage].
mixaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)MIXÁJ s. n. 1. înregistrare simultană, pe o singură pistă sonoră, a sunetelor corespunzătoare imaginilor unui film. 2. combinare în anumite doze a înregistrărilor fiecărui instrument sau a vocii, într-un tot unitar. (< fr.
mixage)
mixaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mixáj s. n.,
pl. mixáje