mineriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MINERÍȚĂ, minerițe, s. f. Muncitoare calificată care lucrează într-o mină
1 (
1). –
Miner +
suf. -iță.mineriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mineríță s. f.,
g.-d. art. mineríței; pl. mineríțe