migrațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MIGRAȚIÚNE, migrațiuni, s. f. 1. Deplasare în masă a unor triburi sau a unor populații de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; migrare.
2. Deplasare în masă a unor animale dintr-o regiune într-alta, în vederea reproducerii, a căutării de hrană etc.; migrare.
3. (În sintagmele)
Migrațiunea petrolului (sau
țițeiului) = proces de deplasare a petrolului și a gazelor asociate din zăcământul în care au luat naștere în roci, în zone subterane străine. [
Pr.:
-ți-u-. –
Var.:
migráție s. f.] – Din
fr. migration, lat. migratio, -onis.migrațiune (Dicționar de neologisme, 1986)MIGRAȚIÚNE s.f. 1. Migrare; deplasare în masă a unor triburi sau popoare de pe un teritoriu pe altul.
2. Deplasare în masă a unor animale dintr-o regiune într-alta în vederea reproducerii, a căutării de hrană etc. ◊
Migrațiunea țițeiului = trecerea țițeiului (și a gazelor care-l însoțesc) din roca în care s-a format în altă rocă;
migrațiunea capitalului = deplasarea capitalului dintr-o țară în alta sau dintr-o ramură de producție în alta. [Pron.
-ți-u-, var.
migrație s.f. / cf. lat.
migratio, fr.
migration].
migrațiune (Marele dicționar de neologisme, 2000)MIGRAȚIÚNE s. f. 1. deplasare în masă a unor triburi sau popoare de pe un teritoriu pe altul. 2. deplasarea în masă a unor animale sau păsări dintr-o regiune într-alta în vederea reproducerii, a căutării de hrană etc. 3. mișcarea apei în sol; înaintarea petrolului în rocile sedimentare. 4. ~ profesională = deplasare a unei părți din mâna de lucru dintr-o meserie într-alta. 5. ă capitalului = deplasarea capitalului dintr-o țară în alta, dintr-o ramură de producție în alta. (< fr.
migration, lat.
migratio)
migrațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*migrațiúne f. (lat.
migrátio, -ónis. V.
e-migrez). Emigrațiune. Călătorie pe care unele animale, maĭ ales păsările, le fac în fie-care an la un timp anumit. – Și
-áție.migrațiune (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MIGRAȚIÚNE (MIGRAȚÍE) (‹
fr.,
lat.)
s. f. 1. Deplasare voluntară a unor indivizi, a unor populații dintr-o țară în alta sau dintr-o regiune în alta, determinată de factori economic, sociali, politici, culturali sau naturali. Frecventă în timpul Comunei primitive, în Antichitate și în Evul Mediu (
ex. marea migrațiune a popoarelor din
sec. 4-7).
2. Deplasarea în masă a animalelor provocată de schimbarea condițiilor de existență sau de ciclul de dezvoltare. În primul caz, poate fi regulată (sezonieră sau nictemerală) ori neregulată (ca urmare a secetei, inundațiilor, incendiilor etc.); în al doilea caz,
m. contribuie la răspândirea speciilor (la animalele fixate de substratul de existență, la spongieri, corali are loc în stadiul larvar). Unele varietăți parcurg în timpul
m. mii de km (
ex. anghila, barza), altele doar câțiva (
ex. cârtița, 20 km).
M. animalelor este un fenomen complex, la multe dintre ele fiind ereditară.
3. (
BOT.) Schimbare naturală, accidentală sau controlată de om în repartiția geografică a unei specii vegetale.
4. (
CHIM.) Deplasare a unui radical într-o moleculă. ♦ (
FIZ.; în teoria reactorilor nucleari) Deplasare a neutronilor în cursul micșorării vitezei sau a difuziunii lor.
5. (
STATIST.) Mișcare (
5). ◊
M. alternantă = deplasare a unor persoane între locul de muncă și reședința lor făcută cu regularitate (zilnic, săptămânal).
6. (
EC. Pol.)
Migrația capitalului = procesul mișcării capitalurilor dintr-o anumită ramură în alta în cadrul economiei naționale și dintr-o țară în altă.
7. (GEOL.) Proces de deplasare a hidrocarburilor (țiței, gaze) din roca în care s-au format (rocă generatoare) spre rocile în care se pot acumula (roci colectoare), formând zăcăminte.
migrațiune (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)migrațiúne (
înv.)
(mi-gra-ți-u) s. f.,
g.-d. art. migrațiúnii; pl. migrațiúnimigrațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)migrați(un)e f. părăsirea țării în massă spre a se așeza aiurea:
migrațiunea rândunelelor.