mielușel (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MIELUȘÉL, -EÁ, -ÍCĂ, mielușei, -ele, subst. 1. S. m. și
f. Diminutiv al lui
miel; mieluș, mielușor, mieluț.
2. S. m. pl. Ninsoare în formă de mici particule sferice; ploaie cu gheață. –
Miel +
suf. -ușel.