microcosm (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MICROCÓSM, (rar)
microcosmuri, s. n. (
Livr.) Reprezentare redusă a Universului. ♦ Omul, considerat ca o reprezentare redusă a Universului; lumea interioară a omului. [
Var.:
microcósmos s. n.] – Din
fr. microcosme, lat. microcosmus.microcosm (Dicționar de neologisme, 1986)MICROCÓSM s.n. (op.
macrocosm)
1. Universul gândit la dimensiuni reduse. ♦ Lumea obiectelor submicroscopice, a atomilor și a particulelor elementare.
2. Omul, considerat ca o reprezentare redusă a universului; lumea interioară a omului. [Var.
microcosmos s.n. / cf. fr.
microscosmos, lat., gr.
microcosmos < gr.
mikros – mic,
kosmos – lume].
microcosm (Marele dicționar de neologisme, 2000)MICROCÓSM s. n. 1. universul gândit la dimensiuni reduse. 2. lumea obiectelor submicroscopice. 3. omul, considerat ca o reprezentare redusă a universului. (< fr.
microcosmos, lat.
microcosmus, gr.
mikrokosmos)
microcosm (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)microcosm n. lume în miniatură:
omul a fost numit un microcosm.