microbiologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MICROBIOLOGÍE s. f. Ramură a biologiei care se ocupă cu studiul morfologiei și fiziologiei microorganismelor, precum și cu metodele de combatere a microorganismelor patologice pentru animale și plante și de folosire a celor utile. [
Pr.:
-bi-o-] – Din
fr. microbiologie.microbiologie (Dicționar de neologisme, 1986)MICROBIOLOGÍE s.f. Știință care studiază microorganismele. [Gen.
-iei. / < fr.
microbiologie, cf. gr.
micros – mic,
bios – viață,
logos – studiu].
microbiologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)MICROBIOLOGÍE s. f. știință care studiază morfologia și fiziologia microorganismelor. (< fr.
microbiologie)
microbiologie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MICROBIOLOGÍE (‹
fr. {i})
s. f. Știință care studiază morfologia, biochimia, genetica sistematica, răspândirea în natură și rolul microorganismelor în circuitul substanțelor, precum și rolul lor ca agenți patogeni; s-a diferențiat în câteva mari domenii: virusologie, bacteriologie, micologie, algologie, protozoologie. ◊
M. agricolă (studiază microorganismele utile sau dăunătoare agriculturii).
M. marină (studiază microorganismele din mări și oceane).
M. medicală (studiază microorganismele implicate în procesele fiziologice sau fiziopatologice animale, inclusiv umane).
microbiologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)microbiologíe (mi-cro-bi-o-) s. f.,
art. microbiología, g.-d. microbiologíi, art. microbiologíei