michiduță - explicat in DEX

michiduță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MICHIDÚȚĂ s. m. (Fam. și glumeț) Drac; drăcușor. – Et. nec.

michiduță (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
michiduță s. m. sg. (glum.) drac; drăcușor

michiduță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*michidúță (drăcușor) (pop., fam.) s. m., g.-d. lui michidúță

michiduță (Dicționaru limbii românești, 1939)
michidúță m., gen. al luĭ (din Nichituță, dim. d. Nichita). Fam. Dracu. V. aghiuță.

michiduță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
Michidúță (Dracul) (pop., fam.) s. propriu m.

michiduță (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
michiduță m. Mold. nume popular dat necuratului. [Poate diminutiv din mic; cf. mititelul].