meșteșugos - explicat in DEX

meșteșugos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MEȘTEȘUGÓS, -OÁSĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os.

meșteșugos (Dicționaru limbii românești, 1939)
meșteșugós, -oásă adj. (d. meșteșug). Plin de meșteșug, șiret, viclean: o babă meșteșugoasă.

meșteșugos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
meșteșugós (înv., pop.) adj. m., pl. meșteșugóși; f. meșteșugoásă, pl. meșteșugoáse

meșteșugos (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
meșteșugos a. abil, maestru: un tălpoiu de babă meșteșugoasă la trebile sale cum îi sfredelu dracului CR.