mezocarp (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEZOCÁRP s. n. Parte cărnoasă a unui fruct, cuprinsă între coajă și sâmbure. – Din
fr. mésocarpe.mezocarp (Dicționar de neologisme, 1986)MEZOCÁRP s.n. Partea cărnoasă a unui fruct, cuprinsă între coajă și sâmbure. [< fr.
mésocarpe, cf. gr.
mesos – mijlociu,
karpos – fruct].
mezocarp (Marele dicționar de neologisme, 2000)MEZOCÁRP s. n. partea cărnoasă, pulpa unui fruct, între coajă și sâmbure. (< fr.
mésocarpe)
mezocarp (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mezocárp s. n.