mezi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEZI s. m. pl. (
Mat.) Numitorul primului raport și numărătorul celui de al doilea raport al unei proporții. –
Cf. lat. medius, it. medio.mezi (Dicționar de neologisme, 1986)MÉZI s.m.pl. (
Mat.) Al doilea termen al primului raport și primul termen al celui de-al doilea raport al unei proporții. [Cf. it.
medio, lat.
medius – care este la mijloc].
mezi (Marele dicționar de neologisme, 2000)MEZI s. m. pl. (mat.) numărătorul primului raport și numitorul celui de-al doilea raport al unei proporții. (< media)
mezi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mezi (
mat.)
s. m. pl.,
art. méziimezi (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)Mezi m. pl. locuitori din Media, reuniți cu Perșii de către Ciru cel Mare (sec. VI, a. Cr.).