mezenter (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MEZENTÉR, mezentere, s. n. Foiță a peritoneului care învelește și leagă intestinul de peretele posterior al abdomenului și în care se găsesc vase sangvine și limfatice, nervi și ganglioni limfatici; prapur. – Din
lat. mesentherium, fr. mésentère.mezenter (Dicționar de neologisme, 1986)MEZENTÉR s.n. Membrană care leagă intestinul subțire de peretele posterior al abdomenului. [< lat.
mesentherium, fr.
mésentère, cf. gr.
mesos – mijlociu,
enteron – intestin].
mezenter (Marele dicționar de neologisme, 2000)MEZENTÉR s. n. îndoitură a peritoneului care fixează organele digestive de peretele posterior al abdomenului. (< fr.
mésentère, lat.
mesenterium)
mezenter (Dicționaru limbii românești, 1939)mezentér, V.
mesenter.mezenter (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!mezentér (me-zen-/mez-en-) s. n.,
pl. mezentére