metastabil (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)METASTABÍL, -Ă, metastabili, -e, adj. (Despre echilibru) Care aparent este stabil, dar care la cea mai ușoară perturbație exterioară se distruge. – Din
fr. métastable (după
stabil).
metastabil (Dicționar de neologisme, 1986)METASTABÍL, -Ă adj. 1. (
Despre o stare de echilibru) Care se distruge la o ușoară perturbație.
2. (
Despre un nivel energetic) Care are o viață relativ lungă. [Cf. fr.
métastable].
metastabil (Marele dicționar de neologisme, 2000)METASTABÍL, -Ă adj. 1. (fiz.; despre echilibru) aparent stabil, dar care se distruge la o ușoară perturbație exterioară. 2. (despre un nivel energetic) care are o viață relativ lungă. (< fr.
métastable)
metastabil (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!metastabíl (-tas-ta-/-ta-sta-) adj. m.,
pl. metastabíli; f. metastabílă, pl. metastabíle