metalingvistic (Marele dicționar de neologisme, 2000)METALINGVÍSTIC, -Ă I.
adj. referitor la metalingvistică. ♦ funcție ~ă = funcție a limbajului prin care vorbitorul acceptă codul pe care îl folosește ca un obiect de descriere a discursului său, cel puțin într-un punct particular. II. s. f. disciplină care studiază metalimbajul. (< fr.
métalinguistique)
metalingvistic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*metalingvístic adj. m.,
pl. metalingvístici; f. metalingvístică, pl. metalingvístice