melomanie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MELOMANÍE s. f. Pasiune, preferință deosebită pentru muzică. – Din
fr. mélomanie.melomanie (Dicționar de neologisme, 1986)MELOMANÍE s.f. Pasiune, preferință deosebită pentru muzică. [Gen.
-iei. / < fr.
mélomanie, cf. gr.
melos – cântec,
mania – pasiune].
melomanie (Marele dicționar de neologisme, 2000)MELOMANÍE s. f. pasiune, preferință deosebită pentru muzică; muzicomanie. (< fr.
mélomanie)
melomanie (Dicționaru limbii românești, 1939)*melomaníe f. (d. vgr.
mélos, cîntec, și
-maníe. V.
manie). Manie de muzică.
melomanie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)melomaníe s. f.,
art. melomanía, g.-d. melomaníi, art. melomaníei