melodramă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MELODRÁMĂ, melodrame, s. f. 1. Dialog cântat în tragedia antică greacă, între un corifeu și un personaj.
2. Dramă care utiliza acompaniamentul muzical pentru a marca intrarea sau ieșirea personajelor din scenă.
3. Operă dramatică în care acțiunea complicată, neverosimilă, cu scene pline de groază, alternează cu scene comice, convenționale, de un patetism violent, rezervându-se un loc însemnat neprevăzutului. – Din
fr. mélodrame.