melodios - explicat in DEX

melodios (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MELODIÓS, -OÁSĂ, melodioși, -oase, adj. Plin de sunete armonioase; plăcut auzului, armonios; care emite astfel de sunete. [Pr.: -di-os] – Din fr. mélodieux.

melodios (Dicționar de neologisme, 1986)
MELODIÓS, -OÁSĂ adj. Care emite o melodie, plin de sunete armonioase. [Pron. -di-os. / cf. fr. mélodieux].

melodios (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MELODIÓS, -OÁSĂ adj. care emite sunete plăcute; armonios. (< fr. mélodieux)

melodios (Dicționar de argou al limbii române, 2007)
melodios s. m., adj. invar. informator, denunțător.

melodios (Dicționaru limbii românești, 1939)
*melodiós, -oásă adj. (d. mélodieux, it. melodioso). Melodic, plin de melodie: melodiosu cîntec al privighetoriĭ. Adv. În mod melodios: a cînta melodios.

melodios (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
melodiós (-di-os) adj. m., pl. melodióși; f. melodioásă, pl. melodioáse

melodios (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
melodios a. plin de melodie.