meconiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MECÓNIU s. n. 1. Suc de mac; opiu.
2. Materie pe care o elimină ca excremente fătul, imediat după naștere. – Din
fr. méconium, lat. meconium.meconiu (Dicționar de neologisme, 1986)MECÓNIU s.n. Materie fecală pe care o elimină pruncul imediat după naștere. [Pron.
-niu. / < fr.
méconium, cf. lat.
meconium, gr.
mekonion – suc de mac, opiu].
meconiu (Marele dicționar de neologisme, 2000)MECÓNIU s. n. substanță galben-verzuie, prima eliminare fecală a nou-născutului. (< fr.
méconium, lat.
meconium)
meconiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mecóniu [
niu pron. niu]
s. n.,
art. mecóniul