mecanoreceptor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MECANORECEPTÓR, mecanoreceptori, s. m. Organ de simț care recepționează acțiuni mecanice (atingere, presiune, tracțiune). –
Mecano- +
receptor.mecanoreceptor (Dicționar de neologisme, 1986)MECANORECEPTÓR s.m. Organ de simț care recepționează excitanți mecanici. [Cf. fr.
mécano-récepteur].
mecanoreceptor (Marele dicționar de neologisme, 2000)MECANORECEPTÓR s. m. organ de simț care recepționează excitanți mecanici. (< fr.
mécano-récepteur)
mecanoreceptor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mecanoreceptór s. m.,
pl. mecanoreceptóri