maidan (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAIDÁN, maidane, s. n. Teren deschis, loc viran situat în interiorul sau la marginea unei localități. ◊
Expr. (
Pop.)
A scoate (sau
a ieși) la maidan = a scoate sau a ieși la vedere; a (se) arăta, a (se) face cunoscut.
A bate maidanul ( sau
maidanele) = a-și pierde vremea hoinărind sau jucându-se; a hoinări, a vagabonda. – Din
tc. meydan, maydan.maidan (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)maidán (maidáne), s. n. –
1. (Înv.) Piață. –
2. (Înv.) Domeniu, teren, moment sau loc propice. –
3. (
Mold.) Tîrg,. obor. –
4. Cîmp, teren pe raza unei localități. –
Var. me(i)d(e)an. Mr. migdane, megl. migdan. Tc. (
arab.)
maidan, meidan (Miklosich,
Türk. Elem., II, 155; Eguilaz 452; Roesler 598; Șeineanu, II, 243; Berneker, II, 6; Lokotsch 1364; Ronzevalle 167),
cf. ngr. μεϊντάνι,
alb.,
pol.,
rus. mejdan, bg.,
sb. medan, v. port. midan.maĭdan (Dicționaru limbii românești, 1939)maĭdán n., pl.
e și
urĭ (turc.
maĭdan și
meĭdan, cîmp întins, pĭață, răgaz, d. ar.
meĭd, mișcare; ngr.
meĭntáni, pron.
meĭdáni; bg.
meĭdan, rut. pol.
majdan).
Munt. Vechĭ. Cîmp de luptă.
Fig. Răgaz, răstimp.
Azĭ. Pĭață (rar și „tîrg”). Bătătura caseĭ la țară.
A ĭeși la maĭdan, a ĭeși la iveală, a se expune.
A scoate la maĭdan, a scoate la iveală, a expune (V.
vileag).
A ajunge la maĭdan, a ajunge la liman, la loc bun, la capăt. – În Mold. (vechĭ)
meĭdan și
medan; (azĭ) în nord
meĭdean și
medean (pl.
eanurĭ și
-ene), pĭață, tîrg; în sud numaĭ
medean (pl.
eanurĭ și
ene), pĭață (fără tîrg). Vechĭ
a avea medean și
meĭdean, a avea loc saŭ timp potrivit de acțiune.
maidan (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maidán s. n.,
pl. maidánemaidan (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)maidan n.
1. spațiu gol, teren neacoperit de clădiri:
grădini și maidanuri unde să se depuie soldații bolnavi GHICA;
2. bătătura unei case țărănești:
mândra șade pe maidan și ’mi ’nșiră la mărgean POP.;
3. fig. a ieși la maidan, a veni la iveală, a se descoperi;
a scoate la maidan, a face să iasă la lumină, a face cunoscut;
a ajunge la maidan, la bun sfârșit. [Turc. MAYDAN, MEYDAN, arenă, piață, de unde și forma Mold.
medean].