mavrofor (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAVROFÓR, mavrofori, s. m. Voluntar grec din unitățile de elită ale eteriei. – Din
ngr. mavrofóros.mavrofor (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)mavrofór (mavrofóri), s. m. – Soldat din batalionul sfînt al Eteriei grecești de la 1821.
Ngr. μαυροφόρος „îmbrăcat în negru” (Tiktin; Gáldi 208).
mavrofor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mavrofór (ma-vro-) s. m.,
pl. mavrofóri