mausoleu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MAUSOLÉU, mausolee, s. n. Monument funerar de proporții mari, ridicat în memoria unui om ilustru, a unor eroi etc. – Din
lat. mausoleum, germ. Mausoleum, fr. mausolée.mausoleu (Dicționar de neologisme, 1986)MAUSOLÉU s.n. Monument funerar ridicat în memoria unei persoane ilustre. [Pron.
ma-u-so-leu, pl.
-lee. / < fr.
mausolée, cf. lat.
mausoleum, gr.
mausoleion <
Mausol – rege din Caria].
mausoleu (Marele dicționar de neologisme, 2000)MAUSOLÉU s. n. monument funerar ridicat în memoria unui om ilustru, a unui erou. (< fr.
mausolée, lat.
mausoleum, germ.
Mausaleum)
mausoleu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)mausoléu (mau-) s. n.,
art. mausoléul; pl. mausoléemausoleu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mausoleu n. mare și bogat monument funerar (ca al regelui Mausol); fig.
o, dormi ’n pace, în mausoleu-ți mândru, al cerurilor arc! (
luna) EM.