maturiza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MATURIZÁ, maturizez, vb. I.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină matur; a (se) matura. ♦ A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, multe cunoștințe, un mod echilibrat de a judeca. –
Matur +
suf. -iza.maturiza (Dicționar de neologisme, 1986)MATURIZÁ vb. I. tr., refl. 1. A face sau a deveni matur, a atinge maturitatea; a (se) matura.
2. (
Fig.) A ajunge sau a face să-și însușească o bogată experiență, un mod de a judeca plin de răspundere. [<
matur +
-iza].
maturiza (Marele dicționar de neologisme, 2000)MATURIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni matur; a (se) matura. ◊ (fig.) a căpăta, a face să capete seriozitatea omului matur. (< matur + -iza)
maturiza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maturizá (a ~) (despre oameni)
vb.,
ind. prez. 3
maturizeáză