matrimonial (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MATRIMONIÁL, -Ă, matrimoniali, -e, adj. (
Livr.) De căsătorie, privitor la căsătorie. [
Pr.:
-ni-al] – Din
fr. matrimonial.matrimonial (Dicționar de neologisme, 1986)MATRIMONIÁL, -Ă adj. De căsătorie, referitor la căsătorie. [Cf. fr.
matrimonial, lat.
matrimonialis <
matrimonium – căsătorie].
matrimonial (Marele dicționar de neologisme, 2000)MATRIMONIÁL, -Ă adj. referitor la căsătorie. (< fr.
ma-trimonial, lat.
matrimonialis)
matrimonial (Dicționaru limbii românești, 1939)*matrimoniál, -ă adj. (lat.
matrimonialis, d.
matrimonium, căsătorie). Relativ la căsătorie, conjugal:
vĭața matrimonială.matrimonial (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MATRIMONIÁL, -Ă (‹
fr.)
adj. Privitor la căsătorie. ◊
Regim m. = totalitatea normelor juridice referitoare la relațiile dintre soți pe timpul căsătoriei, în special cu privire la bunurile lor. În prezent, regimul
m. legal, unic și obligatoriu, este acela al
comunității bunurilor dobândite în timpul căsătoriei (cu excepția bunurilor declarate expres de lege ca fiind proprii ale unuia dintre soți). ◊
Convenție m. = convenție încheiată între viitorii soți, cu ocazia sau în vederea încheierii căsătoriei, prin care ei își aleg unul dintre regimurile
m. reglementate de lege sau își reglementează altfel (în limite îngăduite de lege) raporturile lor privitoare la bunuri. În diferite țări, sau în diferite perioade istorice, soții pot/puteau alege regimul
dotal sau diferite alte regimuri (de
comunitate, de
separație), fiecare legislație stabilind, de regulă (cu titlu supletiv), un an umit regim
m., aplicabil în lipsă de
c.m. contrară.
matrimonial (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)matrimoniál (ma-tri-, -ni-al) adj. m.,
pl. matrimoniáli; f. matrimoniálă, pl. matrimoniálematrimonial (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)matrimonial a. ce ține de căsătorie.