matisire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MATISÍRE, matisiri, s. f. Împreunare a două capete de frânghie sau a două cabluri prin împletirea șuvițelor din care sunt alcătuite. –
Cf. fr. matir.matisire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)matisíre (împletire)
s. f.,
g.-d. art. matisírii; pl. matisíri