matern - explicat in DEX

matern (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
MATÉRN, -Ă, materni, -e, adj. De mamă, propriu mamei, care se referă la mamă; care provine de la mamă. ◊ Limbă maternă = limbă pe care o învață cineva din prima copilărie, de la părinți; limbă natală. ♦ (Adverbial) Cu sentimente de mamă; ca mamă. – Din lat. maternus, it. materno.

matern (Dicționar de neologisme, 1986)
MATÉRN, -Ă adj. De mamă, al mamei. ◊ Limbă maternă = limbă învățată și vorbită din copilărie, transmisă de la părinți. ♦ adv. Cu sentimente de mamă, ca o mamă. [< lat. maternus, it. materno].

matern (Marele dicționar de neologisme, 2000)
MATÉRN, -Ă adj. de (la) mamă. ♦ limbă ~ă = limbă învățată și vorbită din copilărie, transmisă de la părinți. ◊ (adv.) cu sentimente de mamă; ca o mamă. (< lat. maternus, it. materno)

matern (Dicționaru limbii românești, 1939)
*matérn, -ă adj. (lat. maternus). Al mameĭ, de la mamă, din partea mameĭ: ĭubire, avere, mătușă maternă. Limba maternă, limba pe care aĭ învățat-o de copil și în care cugețĭ.

matern (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
matérn adj. m., pl. matérni; f. matérnă, pl. matérne

matern (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
matern a. propriu sau natural unei mame: gingășie maternă; limbă maternă, limba părintească.