mătcălău (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)mătcălău n. sărbătoare bănățeană ce cade după Paște numită și
înfărtățit: se adună fete și flăcăi, schimbă ouă roșii și zic că s’au făcut frați de cruce, iar fetele
mătcuțe. [Ung. MATKA, iubită, logodnică].