mason (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MASÓN, masoni, s. m. Francmason. – Din
fr. maçon.mason (Dicționar de neologisme, 1986)MASÓN s.n. Francmason. [< fr.
maçon – zidar].
mason (Marele dicționar de neologisme, 2000)MASÓN s. m. francmason. (< fr.
mașon)
mason (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)mason (masóni), s. m. – Francmason.
Fr. (franc-)maçon. Sec. XIX (loja cea mai veche din București a fost
Steaua Dunării, 1857; de la 1880 la 1914, marea lojă din București le-a condus pe cele din Austria și Grecia). –
Der. masonic, adj.;
masonerie, s. f. Cf. farmazon. Se folosește și în formele autentice,
francmason și
der. lui.
mason (Dicționaru limbii românești, 1939)*masón m. (fr.
maçon, zidar, francmason). Francmason.
mason (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)MASON [méisn],
James (1909-1984), actor britanic de film. Carieră îndelungată, în care a interpretat mai ales roluri dramatice, distingându-se prin sobrietate, prestanță, inteligență („Fugarul”, „Lolita”, „Legătură de sânge”, „Verdictul”).
mason (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)masón s. m.,
pl. masóni