maselotă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MASELÓTĂ, maselote, s. f. Surplus de metal lăsat la
turnarea unei piese și care se înlătură după
solidificarea piesei. – Din
fr. masselotte.maselotă (Dicționar de neologisme, 1986)MASELÓTĂ s.f. (
Tehn.) Exces de metal lăsat la partea superioară a unui lingou sau pe părțile masive ale pieselor turnate; cap pierdut. [< fr.
masselotte].
maselotă (Marele dicționar de neologisme, 2000)MASELÓTĂ s. f. exces de metal lăsat la partea superioară a unui lingou sau pe părțile masive ale pieselor turnate. (< fr.
masselotte)
maselotă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)maselótă s. f.,
g.-d. art. maselótei; pl. maselóte