martirizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MARTIRIZÁRE, martirizări, s. f. Acțiunea de
a martiriza și rezultatul ei. –
V. martiriza.martirizare (Dicționar de neologisme, 1986)MARTIRIZÁRE s.f. Acțiunea de a martiriza și (mai ales) rezultatul ei; trecere în rândul martirilor; martirizație; (
p. ext.) martiriu. [<
martiriza].
martirizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)martirizáre s. f.,
g.-d. art. martirizắrii; pl. martirizắri