martiriza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)MARTIRIZÁ, martirizez, vb. I.
Tranz. A supune pe cineva la un martiriu;
p. gener. a chinui, a maltrata, a tortura, a schingiui. – Din
fr. martyriser.martiriza (Dicționar de neologisme, 1986)MARTIRIZÁ vb. I. tr. A supune pe cineva unui martiriu; a trece în rândul martirilor; (
p. ext.) a chinui, a maltrata. [< fr.
martyriser].
martiriza (Marele dicționar de neologisme, 2000)MARTIRIZÁ vb. tr. a supune unui martiriu; (p. etc.) a tortura, a chinui. (< fr.
martyriser)
martiriza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)martirizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
martirizeázămartirizà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)martirizà v.
1. a face să sufere martiriul;
2. fig. a face să sufere mult.