marmaziu (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))MARMAZÍU, -ÍE, marmazii, adj. (
Reg., despre vin, rar despre rachiu) Purpuriu, roșu-deschis;
p. ext. de bună calitate. [Var.:
marmanzíu, -íe adj.] – Din
naramziu.marmaziu (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)marmazíu s. n. – Vin de Malvazia. Din
Malvazia. Sec. XVII,
înv. S-a păstrat în forma
marma(n)ziu, adj. (purpuriu), se spune mai ales despre vinuri (relația cu
irmiziu Tiktin, și cu
naramziu, Scriban, pare îndoielnică). Fonetismul nu este clar; poate există o încrucișare cu
tc. mor (Lokotsch 1482).
marmaziu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)marmaziu n. vin de Malvazia. ║ a. (Banat) de, coloarea purpurie a marmaziului:
tot rachiu d’ăl marmaziu, care-i tare și bețiu POP. [Provențal MARMUZIE, (vin de) Malvazia, printr’un intermediar sârbesc].